Am acum 19.257 de foto în telefonul mobil, făcute cu camera proprie, și încă 10.000 primite pe whatsapp sau downloadate. Am mereu spațiul telefonului ocupat la limita de funcționare, iar când merg într-o vacanță nouă am nevoie de minim 30 de minute să șterg din fotografiile vechi, să fac loc pentru cele noi. Șterg dubluri sau cadre nereușite. Șterg din fotografiile primite care nu mă mai interesează așa mult. E o activitate aproape nostalgică, pentru că a șterge mă obligă să le iau la rând, pe fiecare în parte, și uite așa îmi amintesc de zile, evenimente, plimbări de care aproape uitasem.  Mă minunez de fiecare dată.

Dar dacă aș pierde tot? Prietenul meu și-a pierdut ieri toată arhiva din whatsapp, când s-a mutat pe un device nou. S-a enervat, apoi a zis ok, restart, de la capăt. E urât să pierzi arhiva conversațiilor, dincolo de partea afectivă, de albumul de intalmplari și conversații pe care îl ținem la purtător, acolo găsesc și informații practice, utile. Când i-am zis La mulți ani ultima dată unei prietene? Când am vizitat un anumit oraș? De exemplu, dacă vreau să îmi amintesc ultimele călătorii cu avionul (erau  chiar multe într-o perioada), căutam “am aterizat”. Cea mai recentă programare la medic, istoricul de la coafor, ultimul concert. Împărtășim cu ceilalți lucrurile mici sau mari importante pentru noi. Când locuieșți într-un oraș mare, cei dragi nu sunt de cele mai multe ori lângă ține fizic, așa că ii ții la current prin fragmente de mesaje, imagini.

Pot să îmi recompun ani întregi din conversațiile din whatsapp. Dar mă înspăimântă faptul că nu le mai țin minte eu, că nu le mai accesez cu creierul meu din voință proprie. Și mă liniștește ideea că le am acolo, la o atingere de ecran.

 Să revenim la spațiu și la șters. Fac altceva uneori, le copiez în calculator, ca un adult responsabil, dar tot îmi lasă o urmă de tristețe, de parcă le trimit în purgatoriu. Știu că sunt șanse mari să nu le mai caut vreodată, să prindă praf virtual pe partiția calculatorului. Mi-ar plăcea să găsesc o aplicație care să le redimensioneze, să ocupe mai puțin, să pot să am 70.000 de foto și mai mult, ordonate cronologic și fără să mă încurce. Știu că se pot redimensiona, dar aș vrea să fac asta bulk, nu individual. Ia un kilogram de poze, fă-le ușoare, de 50 grame și pune-le înapoi în buzunar.

Concluzii utile?  Fă curat mai des, șterge dubluri și cadre nereușite, până nu se umple spațiul. Chiar dacă le ții în telefon, fă-ți un back up pe calculator. Fă-ți și backup la backup pe un hard extern. Măcar o zi pe an intră acolo și fă-ți selecții. Denumește clar fișierele.

Și ai grijă de parole.